Tipuri diferite de material. Ce este bine să știi despre țesături în proiectele de cusut

Ce tip de țesătură ar trebui să folosesc pentru proiectele mele de cusut? Dacă îți adresezi această întrebare, în primul rând te felicităm pentru că înseamnă că realizezi un lucru foarte important: materialele sunt diferite și se comportă diferit atunci când le coși la mașina de cusut. De obicei, culoarea și imprimeurile sunt primele lucruri care atrag pe oricine atunci când privește un material. Dar, acesta este doar un element al materialului, tipul de țesătură este un detaliu foarte important.

Modul în care materialul se va comporta atunci când îl coși la mașina de cusut, ce tip de ac și ață i se potrivește, tiparul de croitorie pe care îl ai în minte – toate acestea sunt la fel de importante pentru orice proiect de croitorie. Există atât de multe tipuri de țesături disponibile, încât este foarte ușor să nu știi exact ce să alegi. Însă, există câteva criterii de alegere și specificații pe care este bine să le cunoști, deoarece te vor ajuta enorm atunci când ai stabilit ce anume vrei să creezi.

Materiale naturale sau materiale sintetice

Primul lucru pe care este bine să-l cunoști îl reprezintă tipul de țesătură și modul în care el este obținut. Textilele sunt clasificate în general ca textile naturale și textile sintetice. Orice produs textil are la bază o țesatură obținută din fire individuale care la rândul lor sunt obținute din fibre. Proprietățile fibrelor și modul în care sunt testate determină proprietățile țesăturii: cum se simte pe piele, cum reacționează la cusut, uzură, spalat etc.

• Fibra: Fir subțire, netors, de proveniență vegetală sau animală, ori produs pe cale sintetică, folosit de obicei ca materie primă la fabricarea firelor pentru țesături.
• Fir: Produs de formă lungă și subțire, obținut prin toarcerea manuală sau mecanizată a unor fibre textile.
• Țesătura: Produs textil obținut la mașinile de țesut prin încrucișarea mai multor fire.

Principalele textile naturale sunt bumbacul, mătasea, denimul, flanela, pielea, inul, cânepa, lâna. Țesăturile naturale provin din fire de blană de animal, semințe, frunze, coconi sau tulpini. Fibrele naturale sunt moi, permit pielii să respire și de cele mai multe ori nu cauzează alergii.

Textilele sintetice includ nailon, poliester, elastan, acetat, poliamidă, vâscoză, spandex etc. Fibrele sintetice sunt de obicei produse chimic. Chiar dacă sunt produse pe cale chimică, în prezent sunt fabricate atât de bine încât cu greu se observă că sunt pur sintetice. Sunt mai durabile decât fibrele naturale și mai ieftine, însă pe piele se simt mai neplăcut, favorizând transpirația pielii, și uneori pot provoca alergii.

Tipuri obișnuite de țesături pe care le găsim în magazinele de țesături

Bumbac. Există aproximativ 100 de tipuri diferite de țesături din bumbac. Această țesătură naturală este foarte moale, ceea ce o face una dintre cele mai bune țesături pentru haine. Este o țesătură prin care pielea respiră și nu creează alergii. Bumbacul este folosit în principal pentru îmbrăcăminte și haine de copii, se adaptează la temperatura exterioară, ținând cald iarna și rece vara. Cu cât este mai lung firul de bumbac, extras din floarea de bumbac, cu atât este mai mare calitatea țesăturii. Bumbacul este cea mai des folosită fibră din lume. În plus, este o țesătură durabilă și foarte ușor de întreținut. Comparativ cu orice altă țesătură, bumbacul este foarte ușor de cusut atât manual, cât mai ales la mașina de cusut.

In. Inul este o țesătură rezistentă, care nu cauzează alergii și se folosește în special pentru haine de vară deoarece are un grad ridicat de absorbție al lichidelor. Este folosit de asemenea în confecționarea decoratiunilor interioare, fiind mai rezistent decât bumbacul. Ca și proprietăți, inul este foarte răcoros și absorbe bine umezeala. În plus, poate fi spălat și călcat la temperaturi mai ridicate fără să se deterioreze. Totuși, se șifonează ușor, nu poate fi vopsit în culori puternice și are un preț mai ridicat.

Cânepă și iută. Cânepa și iuta sunt țesături cu caracteristici similare cu ale inului. Pot fi folosite pentru cămăși, bluze, rochii și decorațiuni interioare. Ambele au o rezistență mare și nu păstrează căldura corpului în interiorul hainelor ci, lasă pielea să respire. Articolele de îmbrăcăminte din cânepă blochează razele soarelui (UV) mult mai eficient, chiar şi când sunt amestecate într-o proporţie de 50% cu alte fibre. Cânepa este mai rezistentă şi mai durabilă decât orice alt material textil, chiar şi decât inul.

Mătase. Mătasea este o țesătură frumoasă, cu un aspect luxos, de aceea este folosită în mod special pentru confecționarea rochiilor. Matasea naturală provine din firul produs în faza de cocon de fluturele de mătase. Țesătura de mătase este moale și rezistentă, are un luciu minunat și este izolatoare atât împotriva frigului, cât și împotriva căldurii. Mătasea poate prelua umiditatea până la maxim 40% din greutatea sa fără să o simți că este udă pe piele sau fără să-și piardă calitățile izolatoare.

Nu se șifonează ușor și datorită compoziției firului se pretează a fi colorată în cele mai frumoase culori. Structura și proprietățile țesăturilor din mătase nu permit fixarea și dezvoltarea acarienilor, fiind ideală pentru confecționarea lenjeriilor de pat pentru persoane care suferă de alergii. Mătasea nu este un material ușor de cusut, în ciuda rezistenței sale. Este un material extrafin, așadar este necesar să folosiți ace, bolduri și ață cât mai fine, deoarece este posibil să lase în urmă găuri inestetice.

Lâna. Există două tipuri de lână – lâna fină, mai moale, folosită la confecționarea articolelor de îmbrăcăminte, și apoi cea grosieră, folosită la confecționarea păturilor și a covoarelor. Când cumperi lână pentru cusut, caută o țesătură cât mai fină. Lâna este folosită, de obicei, pentru proprietățile sale termice. Există peste 40 de specii diferite de oi care furnizează peste 200 de tipuri de lână. Cea mai faimoasă este lâna Merino, care este foarte fină. În plus, diferite specii înrudite produc o fibră asemănătoare, de exemplu Cașmir sau lâna Alpaca. Ca și avantaje, lâna este călduroasă, rezistă la șifonare, este confortabilă și ușor de vopsit.

Poliester. Poliesterul are propriile sale dezavantaje când vine vroba de țesături sintetice, dar dacă cumperi poliester de înaltă calitate, această țesătură va oferi o serie de calități. Este foarte durabil, rezistent la șifonare și la pete, nu intră la apă și oferă o bună izolare termică. Poate fi vopsit doar cu vopsele speciale. Principala problemă este că nu este biodegradabil. De asemenea, nu permite circulația aerului ceea ce îi reduce gradul de confort. Fiind un material realizat din produse petroliere, acesta este inflamabil, iar expunerea sa către foc sau căldură foarte ridicată îl poate deteriora iremediabil.

Elastan. Denumit și Lycra sau Spandex, elastanul este o fibră sintetică recunoscută pentru capacitatea fantastică de a fi foarte elastic, fiind mai rezistent decât cauciucul natural. Este o țesătură foarte ușoară, nu se deformează în timp, este moale și rezistentă. Totuși, nu absoarbe deloc umezeala, dacă este de culoare albă se poate îngălbeni în timp și este sensibil la căldură mare. Spandex este utilizat în combinație cu alte fibre pentru a produce lenjerie intimă, șosete și mai ales îmbrăcăminte sportivă, datorită proprietăților sale elastice care oferă libertate de mișcare.

Vâscoza. Cunoscută şi sub numele de reion sau mătase artificială, vâscoza se află la granița dintre fibrele naturale și cele artificiale, având la bază celuloza regenerată, obținută din lemn  care mai apoi este tratată chimic pentru a fi dizolvată și re-solidificată în fibre. Se aseamănă bumbacului, dar, spre deosebire de acesta, poate avea caracteristici variate de culoare şi un aspect strălucitor sau mat.

Cel mai mult, vâscoza, se aseamănă cu mătasea, însă nu are exact aceleaşi proprietăţi. Spre deosebire de mătase, vâscoza nu menţine căldura şi de aceea este preferată în mediile calde şi umede, deoarece este uşoară şi are bune proprietăţi de absorbţie a umidităţii. Marele dezavantaj este că se şifonează uşor şi poate intra la apă sau se poate deforma dacă ţesătura nu este tratată special.

Hainele din prezent sunt confecționate dintr-o gamă largă de materiale textile. Cea mai simplă metodă de a afla dacă un material este natural sau artificial este “testul arderii”. Pe scurt, se taie o bucată mică din material (3-4 cm), se pune într-un recipient rezistent la căldura și se dă foc. Dacă rezultatul care rămâne este o cenușă moale și sfărmâcioasă, materialul este natural. Dacă materialul se topește și se strânge, atunci este țesătura sintentică sau în combinație cu sintetic.