8 tehnici de cusut la mașină pe care orice croitor ar trebui să le cunoască

Mașinile de cusut moderne oferă o gamă întreagă de tehnici de cusut diferite, de la unele foarte simple la unele foarte complexe (broderii sau cusături decorative), astfel încât alegerea cusăturii corecte nu este totdeauna simplă. 

Când vei stabili ce tehnici de cusut vei folosi va trebui să iei în considerare în primul rând tipul de țesătură, amplasarea și genul cusăturii, caracteristicile mașinii de cusut și apoi scopul și utilizarea articolulul de îmbrăcăminte.

1. Cusătura tighel simplă

Cusătura tighel sau cusătura dreaptă se caracterizează prin aspect identic şi dimensiuni egale pe ambele feţe ale materialului de cusut și se realizează cu ajutorul oricărei mașini de cusut. La cusătura tighel, paşii cusăturii vin în serie, în paralel sau oblic, iar în funcţie de poziţia paşilor, cusătura tighel poate fi tighel simplu, tighel în paralel, sau tighel în zigzag. Dintre cele trei tehnici de cusut, cusătura tighel simplu este cel mai des utilizată în proiectele de cusut, datorită caracteristicilor sale.

Cusătura tighel simplu se formează din două fire de aţă pe ambele feţe ale materialului de cusut. Cele două fire se împletesc prin puncte de legătură care se formează în interiorul materialelor asamblate printr-o buclă. 

Între punctele de legătură ale celor două fire se formează pasul de tighel care are o lungime variabilă de la 0 la 5 mm. Este o cusătură cu elasticitate redusă şi de aceea se foloseşte la coaserea hainelor din țesături mai subțiri. Cusătura tighel este una dintre cele mai folosite tehnici de cusut. 

2. Cusătura de surfilat sau încheiat

Pot fi cusături de încheiat simple dacă unim două detalii cu o cusătura tighel. O cusătură de surfilare se formează atunci când un ac (sau două ace) pătrunde în țesătură pentru a realiza îmbinarea dintre două materiale, prevenind deșirarea materialul brut. Despre cum se realizează corect cusăturile de surfilare, poți citi mai multe detalii în acest articol de pe blog. 

3. Cusătura de îndoit /tivit

Sunt tehnici de cusut care se folosesc la îndoirea și fixarea rezervei de la terminația produselor și se obţin prin îndoirea produsului deconfecţionat şi fixarea cu o cusătură tighel. Cusătura de îndoire se poate efectua prin îndoire simplă sau dublă a marginii. 

Îndoirea simplă se aplică la produse din materiale împâslite care nu sunt destrămabile sau sunt căptuşite. Îndoirea dublă se aplică materialelor uşor destrămabile sau necăptuşite. Lăţimea tivului este variabilă în funcţie de produs şi modelul acestuia, iar numărul cusăturilor de fixare depindede aceleaşi condiţii.

4. Cusături de bordat cu margini

Se obţine prin aplicarea pe marginea detaliilor îmbrăcămintei a unor benzi de ţesătură mai subţire decât detaliile bordate. Pentru o bună modelare pe marginea detaliilor, benzile se croiesc din ţesătură pe bie. 

Lăţimea benzilor care formează bordura este în funcţie de lăţimea bordajului. Aplicarea bordurii se poate face fie prin îndoirea uneia din laturi, fie prin îndoirea ambelor laturi,  aceasta fiind în funcţie de cerințele produsului de confecţionat.

5. Cusătura franțuzească

Este o cusătură cu dublă încheiere, rezervele materialului rămânând în interiorul celor două cusături. La prima cusătură încheiatul marginilor se face cu o cusătură îngustă, aplicată pe faţa materialelor, după care se întoarce pe dos şi se coase cu a doua cusătură, mai lată decât primă dar paralelă cu aceasta. 

Prin această cusătură se face și coaserea și surfilarea. Este perfectă pentru piesele de îmbrăcăminte fără căptușeală care trebuie prelucrate curat. La piesele de îmbrăcăminte din denim se tighelește suplimentar, foarte aproape de cusătură.

6. Cusătura tighel paralel

Cusătura tighel în paralel este o cusătură tighel simplă, formată în paralel. Această cusătură se poate forma prin efectuarea repetată în paralel a cusăturii tighel simplu sau prin formarea simultană a punctelor de coasere cu o maşină ce funcţionează cu mai multe ace. 

Distanţa între tighele este variabilă în funcţie de tehnologia fabricaţiei produsului. În general, distanta între tighele de 1 … 40 mm. Tighelul în paralel este utilizat la operaţii de fixare a marginilor componentelor produsului, la crearea întăriturilor la piepţi şi guler, la matlasarea unor detalii, la montarea beteliei la pantaloni, coaserea refileţilor la buzunare.

7. Cusătura în zig zag 

Cusătura în zig zag este dintre acele tehnici de cusut pe care le poți realiza la orice masină de cusut casnică care și coase drept și face și zig-zag. În principiu, cusătura zig zag este identică cu tighelul simplu atât ca execuție și cât şi ca mod de împletire al firelor, diferind de acesta numai prin poziţia paşilor ce formează cusătura. 

La formarea paşilor în zig zag este caracteristică lungimea şi lăţimea pasului de tighel, care depinde de material. Ca regulă generală, pentru materialele care se deșiră puternic se folosesc cusături late și o distanță între împunsături mai mică, iar pentru materialele care se deșiră puțin se poate folosi o cusătură mai îngustă și o distanță între cusături mai mare. 

Pentru materiale foarte fine alege o distanță între împunsături mai mare, pentru a reduce puțin din lățimea cusăturii și pentru ca marginea surfilată să nu fie prea tare, folosește ață mai subțire ca pentru brodat și țesut la mașină. Mare grijă ca acul să fie înfipt o dată în material și o dată aproape de marginea materialului.

Pentru ca rezervele de cusătură să nu se deșire, acestea trebuie surfilate. Dacă nu ai o mașină de surfilat, rezervele pot fi surfilate cu ajutorul cusăturilor zig zag.

În afara de operaţii de surfilare a marginilor, cusătura zig zag mai poate fi utilă la:

• Țesăturile elastice – Cusăturile drepte nu sunt dedicate pentru întinderea țesuturilor tricot, în schimb, poți utiliza o cusătură zig zag mai îngustă care se va întinde foarte bine.
• Finisarea unei margini brute – Dacă nu sunt finisate corespunzător marginile care se deșiră ușor se pot rupe, de aceea folosește o cusătură zig zag largă de-a lungul aceleiași margini.
• Repararea găurilor – În cazul unei mici găuri plasează pe partea posterioară a țesăturii un mic rest de material (nu trebuie să se potrivească), apoi pe partea frontală a lucrării, coase o cusătură zig-zag înainte și înapoi până când materialul restant este securizat. Folosește ața potrivită pentru a face patch-ul mai puțin vizibil.
• Aplicații – Folosește cusătura zig zag cu o lățime mare de cusătură și o lungime scurtă a cusăturii, de câte ori vrei să aplici o bucată de material pe altul.
• Decorări – Vei obține o margine flutter dacă coși un zig zag chiar pe marginea brută a unei țesături tricotate și tragi materialul pe măsură ce coși. Materialul se va întinde odată cu zig-zagul.

8. Cusătura feston

Este una din acele tehnici de cusut care se obține prin puncte de coasere formate cu două sau trei fire de ață ce se depun diferit, în funcție de tehnologia cusăturii și a operației la care se aplică. 

Se utilizează la operații de surfilare a produselor necăptușite și a mănușilor, la festonarea butonierelor și executarea cheițelor, precum și la obținerea broderiilor (aplicate, decupate, liniar).

• Butoniere festonate – Se pot forma printr-o cusătură feston cu două sau trei fire de ață și pot fi butoniere simple sau întărite. Butoniera simplă este de formă dreaptă și se formează cu punct de feston, din două fire. 
• Coaserea cheiței – Cheița întărește capetele butonierei sau capetele unei deschizături (buzunare, pliuri sau cute). Procesul implică depunerea unui număr de fire de ață pe lungimea cheiței și apoi rularea acestora prin coasere pe materialul de prelucrat. Firele transversale se depun în pași scurți de tighel care să acopere firele longitudinale.

În concluzie, pentru atâtea tipuri de țesături pe care le poți folosi, cel mai bine este să alegi tehnica de cusut potrivită în proiectul tău și apoi să încerci reglarea corectă a cusăturilor pe un rest de material.